Atv Community: iunie 2011

N-aduce anul ce aduce ceasul... sau ce aduce un telefon, joi, la ceas de seara!
Cam asa s-a nascut aceasta calatorie. Sa fi trecut vreo doi ani de cand planuiam aceasta iesire si ce nu am reusit sa realizam in tot acest timp, am realizat in regim de urgenta, in cateva ore.
JOI ora 18,00 : Sorana arunca bomba! Ce-ar fi sa facem o iesire pana aci... la lacul Rosu?!
JOI ora 18,01 : Alo! Vecinu, uite ce zice Sorana : sa mergem pana la lacul Rosu!!!!
JOI ora 18, 02 :Alo! Adi, m-a sunat vecinul si zice sa mergem la Lacul Rosu!!!!!!
Joi ora 18, 03 : Alo! Vili... Alo! Dan.... retelele de telefonie mobila devin suprasolicitate.
Dupa ultima iesire la Comanesti, pe Dealul Galionului si returul prin Magura Berzuntului, fiecare din noi aveam de rezolvat cate o problema tehnica asa ca se constituie o echipa de interventie, formata dintr-un membru, respectiv Adi, care in concediu fiind s-a oferit voluntar sa ne "puna pe roate". Multumiri si tot respectul!
Restul, vineri, ne-am prezentat la serviciu; fizic pentru ca mentalul era departe, pe coclauri!
Dan urma sa fie de serviciu sambata seara... Ia spus sefului sau "PIUA" dupa ce cu greu acesta i-a raspuns la telefon ( o fi avut o premonitie!) si Freedom...! Decizia sefului sau a influientat, semnificativ, "planul de zbor". Fiind cinci ATVuri am hotarat sa mergem cu camionul lui Vili pana la Valea Rece si acolo sa debarcam si sa pornim pe traseul : Trei Fantani- Lacul Rosu- Cheile Bicazului- Damoc- Valea Rece.
Caracteristica traseului : dificultate redusa. Am intalnit pe tot parcursul enduristi, bikeri, off roadisti, drumeti, calareti, chiar si oameni beti!
Partea cea mai dificila a traseului a fost inbarcarea/ debarcarea. Din fericire operatiunile s-au desfasurat fara incidente majore. Doar o pupatura discreta pe care am aplicat-o in partea dorsala a ATVului din fata mea, a fost sesizata de asistenta adunata in parcare si a fost insotita de urale!
Peisajele minunate, ne-au cucerit. Traim in Romania si din cand in cand ne dam seama ca tara aceasta este chiar frumoasa. Culmea, am intalnit oameni gospodari si foarte ospitalieri.
Noaptea de sambata am petrecut-o aproape de Lacul Rosu, in Muntii Hasmasul Mare, in vecinatate unei stane. Initial am vrut sa ne instalam tabara pe o mica pajiste, langa un paraias cu apa rece si cristalina, numai buna pentru pastrarea bericilor in conditiile recomandate de catre fabricant.
Nu am apucat sa punem berea la rece ca a si aparut padurarul cel vigilent. Ne-am trimis negociatorul - SMG-ul! Se gesticula mult si din miscarile ample facute de cei doi in directii opuse, am inteles ca trebuie ori sa facem cale intoarsa ori sa mergem catre deal. Asa a fost! Padurarul, cu toata amabilitatea ne-a recomandat sa mergem mai catre deal, in apropierea unei stane, pentru a nu supara proprietarii pasunii si pentru a fi mai feriti de ursi.
Am mai parcurs cativa kilometrii si am ajuns la stana. Am gasit un loc minunat! S-au reluat negocierile, de aceasta data cu ciobanii. Desi aveau toate motivele sa puna cainii pe noi, pentru ca in urma cu ceva timp, un grup de turisti - sau ce or fi fost ei - din Bacau au incendiat un adapost si cateva imprejmuiri, totusi ne-au acceptat si ne-au primit cu omenie.
A urmat ritualul corturilor! Am ajuns la concluzia unanima ca nu marimea lor conteaza ci rapiditatea cu care acestea se instaleaza.
Dupa ce ne-am asigurat adapostul, a doua necesitate fundamentala : hrana. Noi, barbatii, am pornit dupa lemne, iar doamnele, dupa puteri s-au ocupat de bucatarit, ancorat cortul, umflat salteaua, despachetarea bagajelor si alte mici treburi casnice. Am incins un foc zdravan si am trantit niste gratare de am inebunit toate jivinele padurii. Ce sa-i faci? Dupa o zi de calarit ATV-ul, foamea e mare. Si uite asa, mai o rasphinca, mai o berica si noaptea ne-a invaluit. Ne-am adunat in jurul focului, am povestit cate-n luna si-n stele pana au inceput polemici savante pe teme de astrologie. Totul a inceput de la Carul Mare. Fiecare indica o alta constelatie asa ca eu unul am ajuns la convingerea ca tot cerul nu este decat o adunatura de Care, mai mari, mai mici dar la fel de scanteietoare.
Pe la miez de noapte, femeile, batranii si copii au plecat la culcare. Au ramas in post, planton 1,2 si 3 , Dan si cu Adi care au focarit si au pastrat cu sfintenie rasphinca, pana la 4 dimineata cand m-am prezentat si eu la post... Rasphinca nu prea mai era?! Pe la 6 a aparut si SMG-ul si la scurt timp, cam pe la 9, toata lumea era in picioare, la gimnastica de inviorare.
Pentru ca SMG-ul a stabilit relatia diplomatica cu stana a plecat intr-o vizita de lucru si cam dupa vreo ora a aparut cu serviciul de chatering... un ceaun cu mamaliga cu branza si un castron de jintita livrate cu generozitate de catre ciobanul de serviciu, direct la domiciliul clientului.
Ne-am pus pe mancat . Halal mic dejun! Cu greu am incalecat pe ATVuri, am trecut pe la stana, am vazul procesul tehnologic, ne-am luat ramas bun de la la ciobani si... la drum!
Am mers pe sosea prin Cheile Bicazului iar la Damoc am facut dreapta, pe drumul forestier si am pornit spre Valea Rece. Am infruntat norii de praf dar am intalnit locuri ireal de frumoase. Dupa pranz, am facut un popas si SMG , asistat de Luminita, ne-au pregatit traditionala tocanita ATV-ista in care pui tot ce ai in tolba si cui nu-i place, nu mananca! Cand mancarea a fost gata, hop si un ropot de ploaie, asa ca sa mai aseze praful.
Am ajuns la Valea Rece pe inserat sub un front de nori negri si amenintatori. Ne-am imbarcat in camion si am pornit cu cantec catre casa.
Unde spuneati ca facem urmatoarea iesire???

ERATA: Semnalul pentru inceperea actiunii "Lacul Rosu" s-a dat vineri seara.

Joi ,nu stiam decat ca vom face o iesire in weekend.

Uitandu-ma acum pe toate pozele ,imi dau seama ca le-am postat pe dos ,fiindu-mi de asemenea greu sa fac comentariile in ordine inversa,dar cei care au participat la aceasta iesire sper sa ma inteleaga ca uneori tehnica ma depaseste, si sa ne bucuram in continuare de aceste iesiri .Nu uitati ...gasca atv-istilor din TG OCNA ramane pe pozitii...

Obositi, prafuiti,dar satisfacuti de atv-urile ce au tras din greu si incantati de minunatiile naturii , am pornit spre casa cu gandul la o alta iesire...